Glossary entry (derived from question below)
German term or phrase:
Nutzwertjournalismus
Romanian translation:
jurnalism utilitar/jurnalism tematic
Added to glossary by
Florin Badea
Sep 17, 2004 08:22
19 yrs ago
German term
Nutzwertjournalismus
German to Romanian
Other
Journalism
media/jurnalism/comunicare
Buna tuturor!
Am nevoie de niste sugestii viabile(=academice!) pentru urmatorii termeni:
Nutzwertjournalismus
Servicejournalismus
Ratgeberjournalismus
Care ar fi echivalentul lor in limba romana?
Pentru cei care sunt familiari cu formate tv precum WISO, ARD Büffet, etc. sau reviste de genul Finanztest.
Sugestii?
Multumesc mult!
Am nevoie de niste sugestii viabile(=academice!) pentru urmatorii termeni:
Nutzwertjournalismus
Servicejournalismus
Ratgeberjournalismus
Care ar fi echivalentul lor in limba romana?
Pentru cei care sunt familiari cu formate tv precum WISO, ARD Büffet, etc. sau reviste de genul Finanztest.
Sugestii?
Multumesc mult!
Proposed translations
(Romanian)
4 +2 | jurnalism utilitar | Susanna & Christian Popescu |
Proposed translations
+2
2 hrs
Selected
jurnalism utilitar
Deşi, după câte ştiu nu există denumiri consacrate în lb. română – ca denumiri pentru diferite tipuri de jurnalism ele sunt noi chiar şi în jurnalistica germană, în pratică ele există însă şi în jurnalismul românesc - eu le-aş plasa toate trei sub denumirea de jurnalism utilitar. Disociindu-le, le-aş denumi: jurnalism utilitar (Nutzwertjournalismus) deşi nu e vorba nici de tractoare şi nici de avioane pentru agricultură, jurnalism în serviciul/de interes public/de referinţă (=Servicejournalismus) şi jurnalism de îndrumare/tematic/de consultanţă (Ratgeberjournalismus).
Scopul acestor tipuri de jurnalism este schimbarea cursului, a centrului atenţiei de la oferta unei mase întregi de informaţii de tot genul, în care consumatorul este lăsat singur să selecteze ce doreşte sau ce-i foloseşte şi să prelucreze informaţia după nivelul său intelectual, spre focusarea atenţiei asupra satisfacerii directe a interesului consumatorului de informaţie în funcţie de tematica ce l-ar putea interesa. Mai mult: consumatorul are posibilitatea nu doar să “recepteze” informaţia, ci să şi contribuie la realizarea ei, prin diferite modalităţi de interacţiune cu mijlocul de informaţie (telefoane directe în redacţii, în direct în emisiune, în internet prin chat sau e-mail cu experti/redactori etc.). Deci interactivitatea furnizor de informaţie-receptor de informaţie este unul din principalele aspecte ale acestor tipuri de jurnalism. Un alt aspect la fel de important este folosul pe care îl are consumatorul acestui tip de jurnalism şi sprijinul pe care îl obţine în luarea anumitor decizii, folos care se deosebeşte de celelalte informaţii prin faptul că nu se reduce la o zi, ci trebuie să fie unul pe termen mediu şi lung (reportaje despre sănătate, turism, cultură, arhitectură interioară etc.)
--------------------------------------------------
Note added at 2004-09-17 11:15:12 (GMT)
--------------------------------------------------
Am gasit si 2 link-uri cu detalii:
http://www.nutzwertjournalismus.de/wasist2004_2.html
http://www.nutzwertjournalismus.de/faq05.html
--------------------------------------------------
Note added at 2004-09-19 08:53:21 (GMT)
--------------------------------------------------
Ref. la comentariul Mariei Diaconu: Bineinteles ca e posibila si o asemenea varianta. Problema este ca nici unul dintre termenii propusi aici (cu exceptia \"Ratgeberjournalismus\" si \"jurnalism de consultanta\") nu prea au o denotatie clara, fara echivoc, nu doar pentru cei care nu au cunostinte teoretice serioase în domeniul jurnalisticii, ci chiar si pentru profesionisti. Categoriile aflate in spatele acestor termeni nu se lasa delimitate clar una de celalalta, ele se intrepatrund nu doar prin continut ci si prin denumire. Ce limite clare pot trasa intre Servicejournalismus - Ratgeberjournalismus - Nutzwertjournalismus: service (adica jurnalism in serviciul meu), sfat/consultanta (adica obtin informatii, deci tot servit sunt) si valoare adaugata (adica obtin un castig imaterial - dar nu numai, prin urmare tot aflat in serviciul meu)?
In ce ma priveste am ales jurnalismus utilitar ca si categorie generala, pornind de la denotatia termenului german \"Nutzwert\" = valoare adaugata. Tocmai valoarea adaugata, cea de care beneficiaza anumite grupuri tinta (deci ma intereseaza, fiindca sunt bolnav si mi se ofera informatii despre cum sa ma tratez; am o problema juridica, n-am bani de avocat si mi se raspunde la o sesizare în scris in mod gratuit etc.) este cea care delimiteaza cele trei categorii de jurnalismul de masa. La fel as putea alege \"jurnalism de referinta\" sau \"jurnalism tematic\" ca si \'termene umbrela\'.
Scopul acestor tipuri de jurnalism este schimbarea cursului, a centrului atenţiei de la oferta unei mase întregi de informaţii de tot genul, în care consumatorul este lăsat singur să selecteze ce doreşte sau ce-i foloseşte şi să prelucreze informaţia după nivelul său intelectual, spre focusarea atenţiei asupra satisfacerii directe a interesului consumatorului de informaţie în funcţie de tematica ce l-ar putea interesa. Mai mult: consumatorul are posibilitatea nu doar să “recepteze” informaţia, ci să şi contribuie la realizarea ei, prin diferite modalităţi de interacţiune cu mijlocul de informaţie (telefoane directe în redacţii, în direct în emisiune, în internet prin chat sau e-mail cu experti/redactori etc.). Deci interactivitatea furnizor de informaţie-receptor de informaţie este unul din principalele aspecte ale acestor tipuri de jurnalism. Un alt aspect la fel de important este folosul pe care îl are consumatorul acestui tip de jurnalism şi sprijinul pe care îl obţine în luarea anumitor decizii, folos care se deosebeşte de celelalte informaţii prin faptul că nu se reduce la o zi, ci trebuie să fie unul pe termen mediu şi lung (reportaje despre sănătate, turism, cultură, arhitectură interioară etc.)
--------------------------------------------------
Note added at 2004-09-17 11:15:12 (GMT)
--------------------------------------------------
Am gasit si 2 link-uri cu detalii:
http://www.nutzwertjournalismus.de/wasist2004_2.html
http://www.nutzwertjournalismus.de/faq05.html
--------------------------------------------------
Note added at 2004-09-19 08:53:21 (GMT)
--------------------------------------------------
Ref. la comentariul Mariei Diaconu: Bineinteles ca e posibila si o asemenea varianta. Problema este ca nici unul dintre termenii propusi aici (cu exceptia \"Ratgeberjournalismus\" si \"jurnalism de consultanta\") nu prea au o denotatie clara, fara echivoc, nu doar pentru cei care nu au cunostinte teoretice serioase în domeniul jurnalisticii, ci chiar si pentru profesionisti. Categoriile aflate in spatele acestor termeni nu se lasa delimitate clar una de celalalta, ele se intrepatrund nu doar prin continut ci si prin denumire. Ce limite clare pot trasa intre Servicejournalismus - Ratgeberjournalismus - Nutzwertjournalismus: service (adica jurnalism in serviciul meu), sfat/consultanta (adica obtin informatii, deci tot servit sunt) si valoare adaugata (adica obtin un castig imaterial - dar nu numai, prin urmare tot aflat in serviciul meu)?
In ce ma priveste am ales jurnalismus utilitar ca si categorie generala, pornind de la denotatia termenului german \"Nutzwert\" = valoare adaugata. Tocmai valoarea adaugata, cea de care beneficiaza anumite grupuri tinta (deci ma intereseaza, fiindca sunt bolnav si mi se ofera informatii despre cum sa ma tratez; am o problema juridica, n-am bani de avocat si mi se raspunde la o sesizare în scris in mod gratuit etc.) este cea care delimiteaza cele trei categorii de jurnalismul de masa. La fel as putea alege \"jurnalism de referinta\" sau \"jurnalism tematic\" ca si \'termene umbrela\'.
4 KudoZ points awarded for this answer.
Comment: "Multumesc mult pentru sugestii. Intr/adevar termenii sunt deosebit de noi si in discursul academic german. Ideea este ca in acest caz, termenii functioneaza mai mult ca un label, definindu/se prin caracteristici care delimiteaza acest tip de jurnalism de jurnalismul "clasic".
"
Something went wrong...